...just my 2 cents on popular culture

...just my 2 cents on popular culture

vineri, 11 august 2017

NEBUNUL CU OCHII ÎNCHIŞI



                 RAFTUL DE  ROCK- III



Titlu : Nebunul cu ochii închişi. Poveşti de viaţă

Autori: Mony Bordeianu în dialog cu Doru Ionescu

Editura :Integral

Data apariție : 28.05.2016

Format: 13x20 cm

Număr de pagini: 152 + 8 pagini coliță imagini

ISBN: 978-606-8782-36-2





Această carte nu e o lucrare beletristică – cu atât mai puțin un roman –, nici o autobiografie, nu e nici măcar o descriere exactă a celor întâmplate de-a lungul anilor. Este doar o încercare de a-mi aduce aminte de una sau de alta, sunt doar niște povești de viață.(…)Adevăr sau legendă, aceasta este povestea vieţii mele, alcătuită din fragmente, interviuri, oglindiri, amintiri.
Mony Bordeianu


Născut în Besenova Nouă ( redenumită mai târziu Dudeştii Noi), în Banat, după mutarea la Timişoara în 1960, se nimereşte să fie vecin cu Nicu Covaci, cu care va lega o prietenie care  va ţine până în ziua de azi.De fapt primele dăţi se întâlniseră la USODA ( un fel de ştrand din perioada aceea) şi apoi constată că nu stau departe unul de celălat, ba îşi mai descoperă şi afinităţile muzicale comune.
Activează la început în trupa Uranus (formaţia Uzinei de Baterii din Timişoara), apoi se “transferă la Sfinţii lui Covaci, care mai târziu se va reboteza Phoenix (după cântarea de la balul bobocilor de la IATC).Repertoriul era compus la început din coveruri Shadows, Beatles, Kinks, Byrds, Stones, după care încep să aibe şi compoziţii proprii.
După cum recunoşte şi Covaci, rolul decisiv în alegerea  stilului formaţiei (beat), în anii ’60, îi revine lui Mony, care avea şi un rol important în scrierea pieselor (practic de partea de creaţie  răspundeau cel mai mult Mony şi Nicu Covaci)
De departe cel mai cosmopolit dintre trupeţi, pe jumătate neamţ (şvab), Mony Bordeianu avea norocul să aibă o mătuşă în SUA şi bunica din partea mamei în Germania, bunică care îl aproviziona cu discuri, reviste de muzică (Bravo, Melody Maker), chitări, amplificatoare, etc.E antologic episodul cu prima probă a amplificatorului Selmer, o experienţă aproape religioasă.
Încep să aibe din ce în ce mai multe concerte ( cântările de acasă din Timişoara din clubul Lola, festivalul de la Iaşi, două veri pe litoral), acest fapt ducând la perfecţionarea trupeţilor ca şi înstrumentişti şi implicit la sudarea formaţiei. La festivalul de la Iaşi dau peste providenţialul Cornel Chiriac cel care de altfel le va mijloci şi primele înregistrări.După apariţia a doua EP –uri, în culmea gloriei, primeşte viza de America, chiar înainte de a da examenul de stat (licenţa în vremea aceea).
Pleacă legal (împreună cu familia) în America via Germania (unde va sta căteva luni chiar la Cornel Chiriac cel care ajunsese deja la Europa Liberă), însă nu se prea adaptează vieţii de acolo.Un an nu lucrează, aprofundând însă limba engleză, iar apoi începe de la munca de jos (împachetat de chiloţi).
Revine în ţară să se însoare, pleacă înapoi cu nevasta în America, apoi după 7 ani şi un divorţ, revine în Europa, mai precis Germania, la chemarea lui Covaci care fugise din ţară cu restul trupeţilor, mai puţin Baniciu (povestea e ultra cunoscută).Trăieşte alături de ceilalţi trupeţi  o viată relativ boemă (concerte, chefuri, fănişoare şamd) însă atunci când se cam termină rezervele,concertele se împuţinează, nu reuşesc să prindă contracte cu casele de discuri şi sunt nevoiţi să se despartă din nou.
Revenit după revoluţie în ţară, va avea câteva turnee cu renăscută Phoenix, primind chiar meritul cultural în grad de cavaler de la preşedintele României în 2007.
***

Am dat peste volumul de mai sus pe site-ul editurii Integral (editură care are o întreagă colecţie dedicată celor de la Phoenix), căutând după ultima carte a lui Krossfire.Aveam deja în bibliotecă opusul lui Covaci apărut prin anii 90 la Nemira (Phoenix, însă eu ) şi cum aveam de gând să-i dau o recitire, am considerat numai bună cartea despre Mony ca un preambul la istoria Phoenix .De fapt, tot Integral a reeditat Phoenix, însă eu aceasta primind şi o continuare prin Giudecata Înţepţilor.
Iniţiatorul acestui proiect (şi autor/coautor) e nimeni altul decât Doru Rocker Ionescu, omul din spatele primei reviste româneşti de rock/metal postdecembriste (Rocker, apărut înainte de HMM-ul lui Lenţi) şi mai apoi un adevărat istoric al fenomenului rock românesc din perioada comunistă, dezgropând la propriu din arhivele TVR o multime de materiale inedite din acea perioadă, materializate ulterior în cadrul emisiunilor Remix.Rock Forum, Timpul Chitarelor Electrice de pe TVR 2, apoi defunctul TVR Cultural, prin serialele retrospective despre Phoenix (Integrala Phoenix), Sfinx, Progresiv TM, Pro Musica, Semnal M şi mulţi alţii.
O carte plăcută la citit, şi mai uşor dacă se cunoaşte căte ceva din istoria trupei,  se poate asezona cu fonograme din epoca, mai ales de pe opusul Vremuri.O muţime de amănunte inedite despre cum au apărut piesele arhicunoscute astăzi, detalii din culise,originea numelor de Sfinţii, apoi Phoenix, improvizatiile tehnice care tineau loc de scule profi în acea vreme şamd.
Nu vreau să dau spoilere” prea multe aşa că vă las pe voi să puneţi mâna pe acest volum absolut necesar pentru cei interesati de istoria culturii populare autohtone, rockeri sau nu, poate simpli nostalgici după anumite Vremuri.
 
           

           Pe aceeaşi temă:RdR I -HughLaurie -Traficantul de arme

                                   RdR II-Primul roman “metal“ din literatura română ?




luni, 31 iulie 2017

POST ARTMANIA 2017

A trecut şi ARTmania 2017, adică ediţia cu numărul XII. Dacă a fost mai bine sau mai rău ca dăţile trecute ( am auzit destule opinii în sensul ăsta), voi specifica în câteva zile în cronica de rigoare, după o perioadă de decantare.
 

duminică, 30 aprilie 2017

DOOMSDAY

Întâmplarea face ca taman de ziua mea ( 07.04) doua dintre cele mai importante nume din lumea doomului să lanseze albume pe 2017 și anume The Obsessed și Doomsday Kingdom. În spatele celor din urmă este nimeni altul decât Leif Edling de la Candlemass.

    The Obsessed -Sacred



The Doomsday Kingdom


vineri, 31 martie 2017

BUCOVINA – FLEX, ARAD, 18.03.2017 -Cronică de concert







Aflasem de concertul Bucovina ce urma se se desfășoare pe 18 martie în Clubul Flex din Arad, cam cu o lună înainte, dintr-un mail de la Titus Costantinescu (Lets Rock), în care eram anunțat de toate concertele lunii martie din țărișoară.Așa că mi-am zic că trebuie să fac pe dracu’n patru să nu ratez așa ceva.
După un drum de fix 112 km (adică 2 ore și jumate) cu cel mai mare operator privat din Românica în transportul de călători pe calea ferată (nu dăm nume, se știe el), până în minunatul oraș Arad (so-called Mica Vienă), în care noroc că am avut cu ce să-mi omor timpul (adică 2 numere din CPSF seria nouă și cardul telefonului plin cu seriale), ajung în jur de ora 20.00 la locația indicată. Un clubuleț cochet în centrul ”vechi” al Aradului, la subsolul Bancii Transilvania, unde nu mai călcasem de prin 2010 de la un concert Celelate Cuvinte.    
Afară puțină lume, (fumătorii ieșiseră la aer), îl văd pe Crivăț urcând voinicește scările, și iată că zăresc și celebrul microbus cu nr.IS 99 DET.Mi-am zis că totu’i ok, am ajuns unde trebuie.Înăuntru iar puțină lume, chiar la intrare un stand cu merch al celor de la Bucovina (tricouri, CD-uri, patch-uri, ș.a.m.d.) Bilete ioc.Intru, dau un tur , m-așez la prima masă care nu era rezervată și îmi iau o bere, care s-a făcut 4 până la final.Abia peste o oră, o oră și ceva, adică în jur de 9 jumate pm, apare un nene de la ”security”, care trece de la masă la masă care ne taxează cu 25 de leuți și ne cadorisește cu o brățăruță marca  Bucovina-Țara de Sus.Tot același nene ne mai spune că una dintre trupele din deschidere (Untold Faith) nu mai prestează, vocalul e răcit, iar Bucovina va începe în jur de 10.45-10.50 pm.
În deschidere trupa NOR din Oradea, nu mi-au făcut cine știe ce impresie așa că nu mă pronunț.Înainte de asta, pe fundal a rulat un melanj de thrash vechi și death (Metallica de pe Kill…,Slayer,Death, condimentat cu ceva Cathedral și Powervolf).Pe tema asta am și intrat în discuție cu un grup de tinerei de la masa mea (moșul de mine…),fani Death (formația) și thrash vechi, cu care am fraternizat până la final.
După ce s-au produs cei de la NOR, încep să curgă pe fundal sonorități dragi subsemnatului, adică nimeni altul decât taica Vintersorg.Pe fondul acesta intră trupeții de la Bucovina.La început, probabil nefiind familiarizat cu acustica clubului, mi s-a părut că sună cam înfundat toată lucrarea, dar, probabil și datorită faptului că cunoșteam absolute toate piesele sau nenea de la mixer o fi început să dreagă busuiocul, n-am mai avut nimic de comentat, și am dus-o până la final într-un headbanging atroce, de n-a mai văzut grumazul meu de o grămadă de vreme.

Setlist:Cărări în suflet (Nestrămutat), Straja (Duh), Duh(Duh), Zi după zi, noapte de noapte (Sub stele), Râul vremii (Sub stele), Șoim în văzduh (Sub stele), Sub piatra doamnei (Sub stele), Luna peste vârfuri (Ceasul Aducerii Aminte/ Sub stele), Ultima iarnă (Nestrămutat).

Bis:Mestecăniș (Duh), Dă-mi mâna Toamnă (Nestrămutat), Așteaptă-mă Dincolo de Moarte, Spune tu, Vânt (Sub stele).

Despre prestația trupeților ce-i de zis, se vede că sunt de o gramadă de vreme împreună, cu o activitate live destul de bogată, sună foarte închegat. Nu degeaba sunt cea mai în vogă trupa românească a momentului.
Publicul, per total, în jur de 200 de persoane, pot să zic c-a fost o atmosferă chiar intimă, m-am simțit ca acasă.În jur de 12,20 ,deci cam după oră și jumătate, băieții s-au retras că aveau de mers și prin alte părti (am înțeles că urmau să participe la un fest în Slovacia a doua zi).Retragerea s-a făcut tot pe fundal Vintersorg.
Cam asta a fost cronica mea  la conzertul Bucovina din 18 martie anul de grație 2017.Ordinea  pieselor din setlistul s-ar putea să  nu fie chiar ordinea în care le-am pus eu, dacă aveți comentarii, le aștept.S-ar putea să se tragă de la prea mult headbanging, de la prea mult strigat/cântat (am cam rămas fără voce a doua zi) sau de la bere.
Apropos, printre minusurile eventului pot pune prețul berii, 4 beri au costat cât biletul de intrare în sine.Da’ vorbim de condiții de club, și asta este.

Mai târziu am aflat că Untold Faith descinde din Psycho Symphony ( prin doi dintre membrii de bază ai ultimilor) și-mi pare tare rău că n-au putut să presteze în acea seară.

marți, 28 februarie 2017

RETROSPECTIVĂ ȘI TOPURI PERSONALE 2016 -1

1.MUZICI



Acesta a fost soundtrackul  anului 2016 pentru mine:



1.DARK TRANQUILLITY – Atoma



2.FATES WARNING - Theories of Flight


3.Borknagar – Winter Thrice


4.ORPHANED LAND & AMASEFFER  - Kna'an


5.IN THE WOODS... – Pure


6.CANDLEMASS - Death Thy Lover


7.METAL CHURCH “XI”


8.Entombed A.D.  -Dead Dawn 


9.CROWBAR - The Serpent Only Lies


  
10.AMON AMARTH - Jomsviking




       Alte mențiuni :albumele lansate în 2016 de Running Wild, Opeth, Volbeat, Devin  Townsend Project, Ihsahn, Katatonia, Megadeth, Animals As Leaders și EP-urile lansate de Therion și Voivod.
 
        Pe aceeași temă : Retrospectivă și topuri personale 2015, 2014, 2013, 2012