Alte obligaţii au făcut ca pastila de anul acesta de ARTmania (ediţia cu
nr.VIII) să fie puţin mai concentrată, am
sărit destul de multe chestii pe care oricum la bifasem anii trecuţi, încercând
să mai ne şi odihnim puţin, după un an infernal (ca o paranteză, îmi reproşase
consoarta anii trecuţi -în glumă binenţeles
că şi ea-i cam acelaşi aluat cu mine- că noi nu mai ştim să ne facem numa’
concedii d-astea “culturale” adică în loc să putorim şi noi la soare undeva, ca
tot omu’ în concediu, noi mergem la concerte, batem muzeele, etc.)Adevarul e că
în ultimii ani mi-am aranjat concediul (sau o parte ) să pice taman în perioada
festurilor şi concertelor ( recte,
iulie-august).Am reuşit totuşi să mai facem un tur pe la Muzeul Astra din
Dumbravă, să vizităm cele mai importante instituţii de cultură culinară din
jurul Pieţei Mici şi să-mi iau jetoanele (elongated coins) de la Muzeul
Brukenthal.
DAY 1
DEINE LAKAIEN
Nu fusesem prea
hotărât sa-mi plasez o rezervare pentru cântarea cu pricina dar curiozitatea
m-a făcut să-mi rezerv totuşi loc cu doua săptămâni înainte de fest, pe când
mai erau doar 20 libere. Ajungând joi în
Sibiu şi trăgând la aceeaşi pensiune ca si in ultimii 3 ani ,după tura de oraş
aferentă şi un mic aggiornamento cu minunăţiile culinare din zona Kleine Ring,
la 8.00 PM trecute fix ne prezentăm în curte la nenea baronu’ Brukenthal, împreună
cu alte in jur de 200 si ceva de persoane.Galeria Gothic vizitabilă la liber, ca doar e în temă.Personaje care mai de
care, (de altfel mă aşteptam să găsesc anul acesta la Artmania toată floarea
culturii goth având în vedere faptul că pe afiş se găsesc Deine Lakaien şi Lacrimosa), cel mai exotic dintre
acestia constatând că ne este si vecin la pensiune. Duetul german alcătuit din Alexander
Veljanov (voce) si Ernst Horn (pian) m-au făcut să-mi piară toată oboseala după
o zi de trezit la 6.00, drum cu trenul pe caniculă, etc.Vocea gravă a lui
Alexander dublată de prestaţia celui mai
trăznit clăpar/pianist ever,( ştiam
dinainte ca pianul în genere e o mixtură de instrument cu coarde cu unul cu
percuţie, dar acuma, ultima calitate a fost folosită prea la propriu, săracele
corzi fiind ciupite, lovite cu băţul de tobă, frecate cu halba de bere etc.) totul
pe fondul uneori sângeriu, alteori sepia al
proiectoarelor de pe pereţii muzeului, m-au făcut să trec prin stări extreme.Mă aşteptam la ceva mai dark wave, electro când colo am primit un
show pur acustic şi demenţial.
DAY 2
AMARANTHE
Per ansamblu ok, chiar promiţător dacă n-ar fi vocea/vocalu’
clean care mi s-a părut în plus.Oi fi io mai închis la minte da’ am un dinte
împotriva influenţelor “core” şi “nu metal” din ultima decadă din metal.Nu mă
refer la trupele care sunt pe felia asta, treaba lor, nu mă interesează.Mă
refer la trupele care vin dintr-un alt film şi doar au împrumutat din zona
asta.D-aia nu suport nici vocalul de la
Lacuna Coil şi nici n-am mai simţit nimic la ultimele albume Inflames. Şi io cu
idiosincrasiile mele.Setlist:Invincible ,Leave Everything Behind, 1.000.000
Lightyears, Serendipity, Afterlife, Infinity, Burn With Me , Mechanical
Illusion, It's All About Me (Rain), The
Nexus, Call Out My Name, Hunger
HAGGARD
Îi vazusem
prin 2008 la Cluj, da’ nu se compară sunetul din sală cu cel open air.Un sunet
brici , din păcate cu un setlist puţin
cam scurt pentru multă lume din piaţă. Am avut piese de pe Tales Of Ithiria
(Tales Of Ithiria,Upon Fallen Autumn Leafs, The Sleeping Child), Eppur Si Muove
(Per Aspera Ad Astra,Herr Mannelig,The Observer,Eppur Si Muove) şi Awaking the
centuries, piesa omonimă.Din păcate, nimic de pe And Thou Shalt Trust The
Seer.La cererile repetate de bis (We want more) Asis a pomenit de fairness şi
că urmeaza să –i vedem pe WT. După ce prezentase toţi trupeţii (inclusiv cele
două compatrioate ale noastre de la flaut şi oboi), Asis şi-a adus aminte că
uitase taman de soprană.Pentru mine cântarea Haggard a fost momentul de vârf al
festului de anul acesta.
WITHIN TEMPTATION
Chiar dacă muzical nu-mi mai spun mare lucru de ceva vreme
(îs nostalgic după vremurile în care soţiorul lui Sharon îşi mai scuipa bojocii pe ici pe colo
cu câte un growl…), nu am ce băga de vină la showul de anul ăsta de la
Artmania. Proiecţii, efecte, scenografie, un sunet puţin cam tare pe alocuri şi
totuşi curat. O prestaţie de nota 10, Sharon
chiar daca e mămică şi nu întinereşte, rămâne una din vocile feminine de top
din metal şi o performeră live de invidiat. Nu şi-a schimbat nici măcar o dată
costumaţia pe toata durata cântării (cum obişnuiesc mai nou divele) spre
deosebire de tanti de la Amaranthe . Setlist:Intro-Mother Maiden (Short Movie),
Shot in the Dark, In the Middle of the Night ,Faster , Fire and Ice, Stand My
Ground, Our Solemn Hour, Ice Queen, Sinéad, What Have You Done , Angels ,
Summertime Sadness (Lana Del Rey cover), Iron, Bis: Intro (The Silent Force),
See Who I Am, Memories, Mother Earth, Stairway to the Skies .
DAY 3
XANDRIA
Ştiam de ei de multă
vreme, dar nu le acordasem prea multă atenţie până acum. Ultimul album mi se
pare bunicel, nu inventează ei mersul pe jos, prea nightwishist pe alocuri ,
dar sună bine.Aducerea sopranei Manuella
Kraller (ex. Haggard) în trupă a însemnat un mare pas în faţă pentru muzica
trupei.Din ce ascultasem înainte de ultimul album nu s-a lipit nimic de
mine.Despre prestaţia la Artmania 2013 nu pot spune prea multe, n-am prins
decât jumătate.Poate mi s-a părut, dar vocea Manuellei a fost dezavantajată de
sonorizare, pe alocuri auzindu-se foarte în spate.
ORPHANED LAND
Un show prea scurt datorat faptului c-au intrat pe scenă cu
întârziere (din vina lor sau o organizatorilor?), iar când eşti trupă de
opening, fiecare minut contează.Setlist variat. Parcă ultimul album mi s-a
părut mai bun decât precedentul ( prea
semăna cu Opeth, bănuiesc că se trăgea şi de la producătorul Steven
Wilson).Astfel de trupe ar fi meritat un spaţiu mai mare de desfăsurare (la
Sonisphere a fost cam la fel).Setlist:The Kiss of Babylon (The Sins) ,Birth of
the Three (The Unification),Olat Ha'tamid ,All Is One,The Simple Man
,Sapari,Ocean Land (The Revelation),Norra el Norra (Entering the Ark)
LACRIMOSA
Categoric cel mai notabil lucru referitor la concertul
Lacrimosa a fost ploaia .De fapt POTOPUL, că tot au treabă cei de la O.L. cu Noe
şi cu arca lui.În pauza de dupa OL, fuga la bere, încerc de obicei să-mi fac plinul în perioadele de intermezzo ( niciodată n-am să
pricep ce au în cap cei care încep să facă ture de aprovizionare după bere şi
potol taman în timpul cântării, când n-ai loc de multe ori nici să arunci un ac,
da’ asta-i altă poveste…) pe când mă întorceam
victorios la mese cu halbele pline, simt primele picături de ploaie ce
prevesteau potopul ce va urma. Strânşi sub umbrelele de la măsuţe, tragem
speranţa că se va potoli pe când începe Lacrimosa. Ca un făcut, începe mai
tare! Ajunsesem să scoatem băncuţele afară în ploaie, să încăpem mai mulţi sub
umbrele, iar pe final şi chiar după ce se terminase cântarea, a trebuit să
escaladăm şi mesele, canalizarea din piaţă nemaifăcând faţă.”Ce vreme au nimerit
şi Lacrimoşii ăştia! “ replică o vecină de “tribună”.Făceam cu
cineva o paralelă între ploaia de acum şi cea din 2008, de pe Cotroceni de la Metallica.Atunci
rezistasem eroic câteva ore în ploaie, da’ era alceva… , făcusem 1600 km dus-întors să văd first time
“Metllica” şi
doar nu era sa stau ascuns de ploaie prin vreun colţişor.Acum nu mă mai risc,
văzusem deja Lacrimosa în 2008, unde mai pui că de la o anumită vârstă (35+)
anumite părţi ale corpului încep să cânte fals în contact cu umezeala….Oricum,
respect maxim pentru nebunii care nu s-au clintit din faţa scenei pe toată perioada showului.Din ce
s-a văzut de la noi Lacrimoşii au avut o prestaţie beton (dacă facem abstracţie
de vocea Annei care a falsat pe alocuri). Păcat că n-au prins vreme mai bună.Setlist:Ich bin der brennende
Komet, Schakal, Alleine zu Zweit , Not Every Pain Hurts, Verloren,
Ohne Dich ist Alles Nichts , Weil
Du Hilfe brauchst, If the World Stood Still a Day , Alles Lüge, Ich Verlasse Heut' Dein Herz , Der Morgen
Danach , Irgendein Arsch ist immer
unterwegs , Fassade - 3. Satz , Rote Sinfonie, Revolution , Stolzes Herz la bis.
Cam atât despre ediţia cu nr.VIII a
Artmania, sper s-ajung şi la anul, dacă tot n-am ratat nici o ediţie din 2006
si până acum.
